pers. 3. coșcovește, vb. IV. Refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereți, despre furnirul de pe mobilă etc.) A se ridica, a se dezlipi și a se plesni din cauza căldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. – Din coșcov.
vb. a se burduși, a se coji, a se scoroji, (pop. și fam.) a se scofâlci, (reg.) a se scochița. (Pereții s-au ~.)
vb., ind. prez. 3 sg. coșcovéște, imperf. 3 sg. coșcoveá; conj. prez. 3 sg. și pl. coșcoveáscă
pers. 3 se ~éște intranz. (despre vopsea, tencuială, furnire de pe mobilă etc.) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se scoroji; a se coji; a se coși. /Din coșcov
s. burdușire, cojire, scorojire, (pop. și fam.) scofâlcire. (~ peretelui.)