creștinéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. – Din creștin.
vb. (BIS.) a (se) boteza. (Un mahomedan care s-a ~.)
vb., ind. prez. 1 sg. creștinéz, 3 sg. și pl. creștineáză
tranz. A face să se creștineze. /Din creștin
intranz. A deveni creștin; a se boteza în religia creștină. /Din creștin