, creatori, -oare, adj., s.m. și f. 1. Adj., s.m. și f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. S.m. (În concepțiile religioase) Dumnezeu. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créateur, lat. creator.
adj., s. 1. adj. v. inventiv. 2. s. făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (înv.) săvârșitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou procedeu pentru ...) 3. s. v. întemeietor. 4. s. v. realizator. 5. s. (art.) v. Dumnezeu.
și substantival Care creează; care plăsmuiește ceva. Muncă ~oare. Spirit ~. [Sil. cre-a-] /<fr. créateur, lat. creator
m. (în religia creștină) Ființă înzestrată cu puteri supranaturale care a creat lumea; Dumnezeu; demiurg; divinitate. [Sil. cre-a-] /<fr. créateur, lat. creator
adj., s.m. și f. (Cel) care creează, întemeietor, fondator. [Cf. lat. creator, fr. créateur].
I. adj., s. m. f. (cel) care creează, care fundează ceva. II. s. m. (în concepțiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii). (< fr. créateur, lat. creator)