cremațiuni, s.f. Ardere, prefacere în cenușă; incinerare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. crémation, lat. crematio, -onis.
s. v. ardere, incinerare, incinerație.
s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. cremațiúnii; pl. cremațiúni
f. 1) Arderea morților în crematoriu; incinerare. 2) Ardere, prefacere în cenușă. [Art. cremațiunea; G.-D. crema-țiunii; Sil. -ți-u-] /<lat. crematio, ~onis
s.f. Ardere, prefacere în cenușă; incinerare; cremare. [Cf. lat. crematio, fr. crémation].
s. f. incinerație. (< fr. crémation, lat. crematio)