s.f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Pr.: cre-o-] – Din fr. créophagie.
s. f. (sil. cre-o-), art. creofagía, g.-d. creofagíi, art. creofagíei
f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Sil. cre-o-fa-gi-e] /<fr. créophagie
s.f. Obișnuință de a se hrăni cu carne. [Pron. cre-o-, gen. -iei. / < fr. créophagie].
s. f. obișnuință de a se hrăni cu carne. (< fr. créophagie)