I. adj. referitor la criminalistică. II. s. f. știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. (< fr. criminalistique, /II/, germ. Kriminalislik)
s.f. Știință care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea metodelor pentru prevenirea infracțiunilor, pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a infractorilor. – Din germ. Kriminalistik.
s. f., g.-d. art. criminalísticii
f. Știință care se ocupă cu studiul mijloacelor și metodelor folosite pentru descoperirea și prevenirea crimelor. /<germ. Kriminalistik
s.f. Știință care studiază și propune metodele și mijloacele dezvăluirii crimelor, cu scopul lămuririi și prevenirii lor. [Gen. -cii. / < fr. criminalistique].