s.f. Metodă de tratament care folosește congelarea cu ajutorul zăpezii carbonice în afecțiuni dermice. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryothérapie.
s. f. (sil. cri-o-), art. crioterapía, g.-d. crioterapíi, art. crioterapíei
s.f. Tratament prin frig, produs cu ajutorul zăpezii carbonice, aplicat în anumite boli. [Gen. -iei. / < fr. cryothérapie, cf. gr. kryos – frig, therapeia – îngrijire].
s. f. tratament al temperaturilor foarte joase, în special în afecțiunile dermice; frigoterapie. (< fr. cryothérapie)