cristalizez, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre substanțe) A se transforma dintr-o stare gazoasă, lichidă sau solidă-amorfă în stare solidă-cristalină. 2. Refl. și tranz. Fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega, a (se) limpezi, a (se) clarifica. – Din fr. cristalliser.
vb., ind. prez. 1 sg. cristalizéz, 3 sg. și pl. cristalizeáză
tranz. A face să se cristalizeze. 2. intranz. A trece în stare cristalină. /<fr. cristaliser
intranz. 1) A se transforma în cristale; a deveni cristal. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a se închega. /<fr. cristaliser
vb. I. 1. intr., refl. (Despre substanțe, roci) A se transforma în cristale. 2. refl., tr. (Fig.) A (se) închega, a (se) limpezi, a lua sau a da formă definitivă. [< fr. cristalliser, cf. it. cristallizzare].
vb. I. intr., refl. (despre substanțe) a se transforma în cristale. II. refl., tr. (fig.; despre concepții, idei) a (se) închega, a lua sau a da forma definitivă. (< fr. cristalliser)
cristalizați, -te, adj. Care se prezintă sub formă de cristale (2). – V. cristaliza.