croieli, s.f. 1. Felul cum este croită o haină; tăietură, croi1. 2. Fig. Fel de a fi; caracter. 3. (Înv.) Plan, arhitectură. [Pr.: cro-ia-] – Croi2 + suf. -eală.
s. tăietură, (pop.) croi. (ă unei haine.)
s. f., g.-d. art. croiélii; pl. croiéli
f. 1) Felul în care este croită o haină. 2) fig. Fel de a fi al omului; caracter; fire; natură. [G.-D. croielii; Sil. cro-ia-] /a croi + suf. ~eală