cronografe, s.n. Scriere cu caracter popular care reprezintă o sinteză a istoriei generale, alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice și populare. Cronograful lui Moxa. [Var.: hronográf s.n.] – Din ngr. hronográfos.
cronografe, s.n. Aparat automat de precizie, prevăzut cu un mecanism de ceasornic, care înregistrează începutul și sfârșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare, folosit în fizică, în aviație, în sport etc. – Din fr. chronographe.
(autor de cronici) s. m. (sil. -graf), pl. cronográfi
(scriere, aparat) s. n. (sil. -graf), pl. cronográfe
n. Scriere cu caracter popular în care se expune istoria universală (pe bază de izvoare istorice, legende religioase, laice, etc.). /<ngr. chronográphos
n. 1) Aparat înregistrator al timpului folosit în fizică, aviație, sport etc. 2) Aparat pentru verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. /<fr. chronográphos
s.n. Scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. [Pl. -fe, -furi. / < fr. chronographe, cf. gr. chronographos].
s.n. Instrument înregistrator al timpului. ♦ Instrument folosit la verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. [< fr. chronographe, cf. gr. chronos – timp, graphein – a scrie].
I. s. m. autor de cronici (1). II. s. n. 1. scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. 2. instrument înregistrator al timpului. ♢ instrument folosit pentru verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. (< fr. chronographe)
cronografii, s.f. Scriere de cronici, de cronografe1. – Din ngr. hronográfia.
f. Totalitate a scrierilor în care evenimentele sunt redate în ordine cro-nologică. [Art. cronografia; G.-D. cronogra-fiei; Sil. -fi-e] /<ngr. chronographia
s.f. Scriere de cronici, de cronografe1. ♦ Totalitatea operelor în care faptele sunt prezentate cronologic. [Gen. -iei. / < fr. chronographie, cf. gr. chronographia].
s. f. 1. totalitatea operelor în care faptele sunt prezentate cronologic. 2. procedeu de compoziție constând în descrierea unor momente, arătându-se împrejurările în care se consumă, cadrul spațial al unui fragment de timp. (< fr. chronographie, gr. khronographia)