(1) s.n., (2) cumași, -e, s.m. și f. 1. S.n. (Înv. și reg.) Stofă (de mătase) pentru rochii. 2. S.m. și f. Soi rău de om; poamă, pramatie. – Din tc. kumaș.
s.n. – 1. Brocart. – 2. Stofă de mătase. – 3. Soi, fel al unei persoane. – Mr. cumașă. Tc. kumaș (Șeineanu, II, 148; Miklosich, Türk. Elem., I, 336; Berneker 643; Lokotsch 1240); cf. ngr. ϰουμάσι, alb., bg., sp. kumaš. Sensul 3 este propriu și tc., și s-a propagat la stofă.