Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția cumintelui definiție dex
cumintelui
găsește rime pentru
cumintelui
CUMÍNTE,
cuminți
,
adj.
1.
Cu
purtări
bune
;
așezat
,
liniștit
.
2.
Cu
judecată
;
deștept
,
înțelept
. ♢ (
Substantivat
, m.)
Un
nebun
arunc
-o
piatră
-n
baltă
și
zece
cuminți
n-o
pot
scoate
.
♦
Prevăzător
,
prudent
. –
Cu
+
minte
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia cumintelui
CUMÍNTE
adj., adv.
1.
adj. v.
ascultător
.
2.
adj. v.
cumpătat
.
3.
adj. v.
echilibrat
.
4.
adj. v.
chibzuit
.
5.
adj.
chibzuit
,
deștept
,
inteligent
,
înțelept
.
(O
faptă
~.)
6.
adv. v.
chibzuit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia cumintelui
Cuminte
≠
obraznic
,
neastâmpărat
,
nebunatic
,
zălud
,
zburdalnic
,
zglobiu
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia cumintelui
cumínte
adj. m. și f., pl.
cumínți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia cumintelui
CUMÍN//TE ~ți
adj. și
substantival
1)
(
despre
copii
)
Care se
poartă
bine
; cu
purtări
bune
. ♢
Fii
~,
stai
~!
șezi
binișor
!
astâmpără
-te. 2) Care are
judecată
sănătoasă
; care este
echilibrat
. /
cu +
minte
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia cumintelui
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK