cupule, s.f. Organ în formă de cupă1 mică, aflat la baza ghindei și a altor fructe. – Din fr. cupule, lat. cupula.
s. f., g.-d. art. cúpulei; pl. cúpule
f. Organ al unei plante, în formă de cupă, care acoperă partea de jos a fructului (la ghindă, alună etc.). /<fr. cupule, lat. cupula
s.f. 1. Potir mic în formă de degetar, care se află la baza ghindei și a altor fructe. 2. Structură anatomică în formă de cupă. [< fr. cupule, cf. lat. cupula].
s. f. 1. potir mic în formă de degetar, care se află la baza ghindei și a altor fructe. 2. structură anatomică în formă de cupă. (< fr. cupule, lat. cupula)