curățări, s.f. Acțiunea de a (se) curăța și rezultatul ei. [Var.: curățíre s.f.] – V. curăța.
s. 1. eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere. (~ murdăriei de pe haine.) 2. v. ștergere. 3. (TEHN.) purificare, (rar) purificație. (~ metalului.)
s. f., g.-d. art. curățării; pl. curățări