s.f. Caracterul curgător, fluent al vorbirii, al scrierii, al formării ideilor. – Cursiv + suf. -itate.
s. f., g.-d. art. cursivității
f. Însușire, calitate a vorbirii sau a stilului de a fi cursiv. [G.-D. cursivității] /cursiv + suf. ~tate
s.f. Caracterul cursiv al vorbirii, al scrierii, al formulării ideilor. [< cursiv + -itate].
s. f. caracterul cursiv al vorbirii, al scrierii, al formulării ideilor. (< cursiv + -itate)