s.f. (Rar) Meșteșugul de a coase; meseria cusătoresei. – Cusător (puțin folosit „croitor” < coase) + suf. -ie.
cusătorii, s.f. Atelier unde se cos rufe, haine etc. – Cusători (puțin folosit „a croi” din coase) + suf. -ie.
(meserie, atelier) s. f., art. cusătoría, g.-d. art. cusătoríei; (ateliere) pl. cusătoríi, art. cusătoríile