cutări, s.f. Acțiunea de a (se) cuta și rezultatul ei. ♦ Proces de îndoire a stratelor și de formare a cutelor sub acțiunea mișcărilor scoarței terestre. – V. cuta.
s. 1. (GEOL.) încrețire. (Proces de ~ a scoarței terestre.) 2. v. ridare.
s. f., g.-d. art. cutării; pl. cutări