, cutremurări, s.f. Acțiunea de a (se) cutremura și rezultatul ei; cutremur. – V. cutremura.
s. 1. v. cutremurătură. 2. duduit, duduitură, zguduitură. (O ~ a pereților.)
s. f. (sil. -tre-), g.-d. art. cutremurării; pl. cutremurări