cvintete, s.n. 1. Formație muzicală alcătuită din cinci voci sau din cinci intrumentiști care execută împreună o compoziție muzicală; compoziție scrisă pentru o asemenea formație. ♢ Cvintet cu pian = cvintet de coarde și pian. Cvintet de suflători = ansamblu alcătuit din flaut, oboi, clarinet, corn și fagot. 2. Strofă alcătuită din cinci versuri. 3. Linie de înaintare, formată din cinci jucători, a unei echipe sportive (mai ales la fotbal). – Din it. quintetto, fr. quintette.
n. 1) Formație compusă din cinci interpreți care execută împreună o compoziție muzicală. 2) Compoziție scrisă pentru un astfel de ansamblu. /<it. quintetto, fr. quintette
s.n. 1. Ansamblu compus din cinci instrumentiști sau cântăreți care execută împreună o piesă muzicală. ♦ Bucată muzicală compusă pentru un astfel de ansamblu. 2. Linie de atac a unei echipe (de fotbal), compusă din cinci jucători. 3. Strofă alcătuită din cinci versuri. [Var. cuintet s.n., scris și quintet. / < it. quintetto, cf. fr. quintette].