s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. dăltuitoárei; pl. dăltuitoáre
s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. dăltuitoárei; pl. dăltuitoáre
dăltuitori, -oare, s.m. și f. (Rar) Persoană care dăltuiește. [Pr.: -tu-i-] – Dăltui + suf. -tor.
s. m. (sil. -tu-i-), pl. dăltuitóri
m. și f. Meșter specializat în lucrări de dăltuire. /a dăltui + suf. ~itor