danturez, vb. I. Tranz. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură.
vb., ind. prez. 1 sg. danturéz, 3 sg. și pl. dantureáză
tranz. tehn. (roți) A înzestra cu dantură (cu ajutorul unei freze speciale). /Din dantură
vb. I. tr. A tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. [< dantură].
vb. tr. a tăia dinții unei roți cu ajutorul unei freze speciale. (< dantură)