s.n. Faptul de a (se) deșela1. – V. deșela1.
deselați, -te, adj. (Despre animale, p. ext. despre oameni) Care are spinarea îndoită, vătămată, frântă de poveri, de eforturi prea mari sau de lovituri; spetit; p. ext. foarte obosit. – V. deșela1.
adj. v. deșeuat.
adj. istovit, spetit, (reg.) tărnițat, (Mold. și Transilv.) dăulat. (Cal ~.)
s. n.