pers. 3 deșosează, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Despre dinți) A(-și) dezveli partea inferioară prin retragerea gingiei. 2. (Despre plante) A(-și) dezveli rădăcina. – Din fr. déchausser.
vb., ind. prez. 3 sg. deșoseáză
vb. I. tr., refl. 1. (Med.; despre dinți) A se descoperi, a ieși, a se retrage din gingie. 2. (Despre arbori) A-și dezveli rădăcina, a se extrage din sol. [< fr. déchausser – a se descălța].