debitări, s.f. Acțiunea de a debita1 și rezultatul ei. V. debita1.
debitări, s.f. Faptul de a debita2; înscriere a unei sume în coloana de debit2 a unui cont. – V. debita2.
s. v. declamare, declamație, re-citare, spunere.
s. f., g.-d. art. debitării; pl. debitări
s.f. Acțiunea sau faptul de a debita. [< debita].