, decérn, vb. I. Tranz. A acorda, a da, a conferi (un premiu, o decorație, o răsplată). [Var.: (înv.) decérne vb. III.] – Din fr. décerner, lat. decernere.
vb., ind. prez. 1 sg. decernéz/decérn, 3 sg. și pl. decerneáză/decérnă; conj. prez. 3 sg. și pl. decernéze/deceárnă
tranz. (premii, decorații, distincții, titluri etc.) A acorda drept recompensă pentru succesele obținute într-un domeniu de activitate; a conferi. /<fr. décerner, lat. decernere