declarativi, -e, adj. Care conține o declarație. ♢ Ton declarativ = ton ferm, sentențios, categoric. – Din fr. déclaratif.
adj. m. (sil. -cla-), pl. declaratívi; f. sg. declaratívă, pl. declaratíve
Care are caracter de declarație; bazat numai pe declarații. ♢ Ton ~ ton ferm, categoric. /<fr. déclaratif
adj. Care conține declarații. ♢ Ton declarativ = ton ferm, categoric, sentențios. [Cf. fr. déclaratif].
adj. 1. care conține declarații. o ton ~ = ton ferm, categoric, sentențios. 2. (jur.; despre un act) prin care se constată existența unui drept preexistent. 3. (despre verbe, propoziții) care exprimă o aserțiune; asertiv. (< fr. déclaratif)