deductivi, -e, adj. Care procedează prin deducție, care folosește deducția. ♦ Formă fundamentală de raționament în care gândirea se mișcă exclusiv în planul conceptelor, concluzia decurgând cu necesitate din premise. – Din fr. déductif, lat. deductivus.
1) Care operează cu deducții. 2) Care constă din deducții; bazat pe deducții. /<fr. déductif
adj. Care procedează prin deducție. [Cf. lat. deductivus, fr. déductif].
adj. care procedează prin deducție; care folosește deducția. (< fr. déductif, lat. deductivus)