defilez, vb. I. Intranz. (Despre trupe sau despre o mulțime) A trece în pas cadențat în coloană (de marș) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților, pentru a da onorul, cu ocazia unei parade, a unei serbări sau a unei inspecții; (despre persoane, cortegii) a trece în șir (prin față cuiva). ♦ Fig. A se succeda. – Din fr. défiler.
vb., ind. prez. 1 sg. defiléz, 3 sg. și pl. defileáză
intranz. 1) (despre grupe sau coloane organizate de oameni) A trece în pas cadențat în coloană de marș (prin fața unui comandant sau a unei autorități) cu o anumită ocazie (paradă, inspecții, demonstrație, serbare). 2) fig. (despre persoane, cortegii) A trece în șir (prin fața cuiva). 3) A se succeda fără întrerupere. /<fr. défiler
vb. I. intr. (Despre coloane, convoiuri etc.) A trece în rânduri, în șir. ♦ (Despre trupe, unități militare) A trece prin fața unui comandant, a unui șef etc. pentru a da onorul cu ocazia unei parade etc. ♦ (Fig.) A se succeda. [< fr. défiler, lat. filum – fir].