definesc, vb. IV. Tranz. A da o definiție. ♦ A determina, a delimita, a stabili cu precizie, a preciza; a contura, a caracteriza pe cineva. ♦ Refl. A se autocaracteriza. – Din fr. définir, lat. definire.
vb. 1. v. caracteriza. 2. a se autocaracteriza, a se autodefini, a se caracteriza. (Se ~ veridic în memoriile sale.) 3. v. determina.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. definésc, imperf. 3 sg. defineá; conj. prez. 3 sg. și pl. defineáscă
tranz. 1) (concepte, noțiuni) A determina printr-o formulă concisă, indicând ansamblul de caractere specifice; a prevedea cu o definiție. 2) A stabili cu exactitate; a preciza; a delimita; a determina. 3) (cuvinte) A descrie, stabilind sensurile. 4) (persoane, lucruri) A descrie, indicând trăsăturile esențiale; a caracteriza. /<fr. définir, lat. definire
intranz. (despre persoane) A se caracteriza pe sine însuși. /<fr. définir, lat. definire
vb. IV. tr. A da o definiție. ♦ A preciza, a delimita. ♦ refl. A se autocaracteriza. [< fr. définir, it., lat. definire].