deglutiții, s.f. Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din gură, prin esofag, în stomac; înghițire. [Var.: degluțiúne s.f.] – Din fr. déglutition.
s. f. (sil. -glu-, -ți-e), art. deglutíția (sil. -ți-a), g.-d. art. deglutíției; pl. deglutíții, art. deglutíțiile (sil. -ți-i-)
f. Act fiziologic care constă în înghițirea unui aliment. [Art. deglutiția; G.-D. deglutiției; Sil. -ți-e] /<fr. deglutition
s.f. Înghițire. [Gen. -iei, var. deglutițiune s.f. / cf. fr. déglutition, lat. deglutitio].
s. f. actul fiziologic al înghițirii. (< fr. déglutition)