delás, vb. I. Refl. (Folosit mai ales la perf. c.) A dovedi nepăsare, neglijență față de o muncă începută, a abandona o treabă începută. – Din fr. délaisser.
intranz. 1) A deveni nepăsător față de propria sa persoană. 2) A manifesta nepăsare față de o lucrare începută. /<fr. délaisser
vb. I. refl. A dovedi nepăsare, a se lăsa de, a neglija, a părăsi o muncă începută. [P.i. delás, se conjugă ca lăsa. / Cf. fr. délaisser].