deliruri, s.n. 1. Tulburare a conștiinței, manifestată prin halucinații, aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele boli mintale, în stări febrile etc. 2. Fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. – Din fr. délire.
s. (MED.) aiurare, aiureală, delirare, (înv. și reg.) bâiguială, bâiguire. (~ ul unui bolnav febril.)
n. 1) Stare a unui bolnav (mintal sau cu febră mare), caracterizată prin tulburarea conștiinței, halucinații și aiureală. 2) fig. Stare de exaltare, cauzată de emoții sau pasiuni puternice; entuziasm exuberant. /<fr. délire
s.n. 1. Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații etc. 2. (Fig.) Exaltare, extaz; frenezie; entuziasm excesiv. [Pl. -uri, -re. / < fr. délire, it. delirio, lat. delirium].
s. n. 1. tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații etc. 2. (fig.) exaltare, extaz, frenezie, entuziasm excesiv. (< fr. délire, lat. delirium)