, demoazele, s.f. (Franțuzism înv.) Domnișoară, fată nemăritată. – Din fr. demoiselle.
s. v. domnișoară, duduie.
s. f. (sil. -moa-), g.-d. art. demoazélei; pl. demoazéle
s.f. (Rar) Domnișoară, fată nemăritată. [Pron. -moa-. / < fr. demoiselle].