s.f. Specialitate a medicinii care se ocupă cu bolile și cu îngrijirea dinților; stomatologie. – Dentist + suf. -ică.
s. f., g.-d. art. dentísticii
f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor cavității bucale și ale dinților; stomatologie. /dentist + suf. ~ică
s.f. Stomatologie. [Gen. -iei. / < dentist + -ică].
s. f. stomatologie. (< dent- + -istică)