, dependințe, s.f. Încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.); (la pl.), ansamblul acestor încăperi. – Din fr. dépendances.
s. 1. (la pl.) atenanse (pl.). (Casă urbană cu ~.) 2. (mai ales la pl.) acaret, (înv. și reg.) namestie, olat, sălaș, (reg.) mâietoare, oleab, (Mold. și Transilv.) hei, (prin Olt.) leau. (~ele unei gospodării rurale.)
(încăpere accesorie) s. f., g.-d. art. dependínței; pl. dependínțe
f. mai ales la pl. 1) Ansamblu de încăperi accesorii (baie, bucătărie etc.) ale unei locuințe. 2) Ansamblu de construcții care constituie accesoriile unei clădiri. /<fr. dépendance
s.f. Clădire, încăpere care depinde de o construcție principală; încăpere accesorie (bucătărie, baie etc.) a unei locuințe. [< fr. dépendance].
s. f. (pl.) clădire, încăpere care depinde de o construcție principală; încăpere accesorie (bucătărie, baie etc.) a unei locuințe. (după fr. dépendance)