, derogări, s.f. Acțiunea de a deroga și rezultatul ei; abatere (excepțională) de la o lege, de la un regulament etc. – V. deroga.
s. derogație. (~ de la o prevedere.)
s. f., g.-d. art. derogării; pl. derogări
s.f. Acțiunea de a deroga și rezultatul ei; act, hârtie prin care se derogă de la o normă; derogație. [< deroga].