descătărăméz, vb. I. Tranz. A desprinde din catarame. ♦ Refl. (Rar) A-și scoate hainele (încheiate cu catarame). – Des1- + cataramă.
vb., ind. prez. 3 sg. și pl. descătărămeáză
tranz. (îm-brăcăminte, obiecte etc.) A desprinde din catarame. /des- + cătăramă