definiția descompletare definiție dex

descompletări, s.f. Acțiunea de a (se) descompleta și rezultatul ei. [Var.: descomplectáre s.f.] – V. descompleta.

s. desperechere.

s. f., g.-d. art. descompletării; pl. descompletări

s.f. Acțiunea de a descompleta și rezultatul ei. [Var. descomplectare s.f. / < descompleta].

descompletez, vb. I. Tranz. A lua ceva dintr-un tot, lăsându-l incomplet. ♦ Refl. A nu mai fi complet. [Var.: descomplectá vb. I] – Des¹- + completa (după fr. décompléter).

vb. a (se) desperechea.

≠ a completa

vb., ind. prez. 1 sg. descompletéz, 3 sg. și pl. descompleteáză

tranz. A face să se descompleteze. /des- + a completa

intranz. A deveni incomplet. /des- + a completa

vb. I. tr. A lua ceva dintr-un întreg făcându-l incomplet. [Var. descomplecta vb. I. / după fr. décompléter].

vb. tr. a lua ceva dintr-un întreg, făcându-l incomplet. (după fr. décompléter)