descuamații, s.f. (Rar) Descuamare. ♦ Scuamă. – Din fr. desquamation.
s. cojire, descuamare, jupuire, (rar) scămoșare, (înv.) tărâțare. (~ pielii.)
s.f. ( sil. -scua-), pl. descuamáții
s.f. Descuamare. [Pron. -cua-, gen. -iei. / < fr. desquamation].
s. f. descuamare. (< fr. desquamation)