descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant.
adj. 1. v. descurajator. 2. v. dezolant.
adj. m., pl. descurajánți; f. sg. descurajántă, pl. descurajánte
v. DESCURAJATOR. /a descuraja + suf. ~ant
adj. Care descurajează, descurajator; demoralizant, deprimant. [Cf. fr. décourageant].
adj. care descurajează; demoralizant, deprimant. (după fr. décourageant)