despecetluiesc, vb. IV. Tranz. A rupe, a scoate pecețile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. – Des1- + pecetlui.
vb. (sil. -tlu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despecetluiésc, imperf. 3 sg. despecetluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. despecetluiáscă