s.f. – 1. Măcel, crimă. – 2. Sumă plătită ca amendă pentru a evita acuzația de crimă; pînă la 1753 a fost beneficiul marelui vornic și al vornicilor de poartă. – 3. Încurcătură, bucluc. – Var. șugubină. Sl. dusĕgubinŭ „pierzîndu-și sufletul” (Tiktin; Candrea). Termen juridic, popular cu forma de var., și cu sensurile 2 și 3. – Der. deșugubinar, s.m. (perceptor); deșugubinărie, s.f. (dare, tribut pe crimă), ambele înv.