deteriorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) uza, a (se) strica (prin întrebuințare îndelungată, în urma unui accident etc.). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. déteriorer, lat. deteriorare.
vb. 1. a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Mold.) a (se) hrentui, (fam.) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (Mobila s-a ~.) 2. v. ponosi. 3. v. avaria.
vb. (sil. -ri-o), ind. prez. 1 sg. deterioréz, 3 sg. și pl. deterioreáză
tranz. A face să se deterioreze; a defecta; a strica; a avaria; a deregla. [Sil. -ri-o-] /<fr. déteriorer, lat. deteriorare
pers. 3 se ~eáză intranz. (despre sisteme tehnice) A ieși din funcțiune; a nu mai funcționa normal; a se defecta; a se degrada; a se strica; a se deregla. [Sil. -ri-o-] /<fr. déteriorer, lat. deteriorare
vb. I. tr., refl. A uza sau a aduce stricăciuni, a (se) strica. [Pron. -ri-o-. / < fr. détériorer, it., lat. deteriorare].
vb. tr., refl. 1. a (se) uza, a aduce stricăciuni unui lucru, a (se) strica, a (se) degrada. 2. a (se) distruge echilibrul, caracterul (unor relații etc.). (< fr. déteriorer, lat. deteriorare)