s. (IST.) (înv., în Transilv.) composesiune. (Stăpânirea pământului în ~.)
s. f., art. devălmășía, g.-d. art. devălmășíei; pl. devălmășíi, art. devălmășíile
f. 1) (în obștea sătească) Formă de stăpânire în comun a unei părți din hotarul satului. 2) Activitate desfășurată în comun. [Art. devălmășia, G.-D. devălmășiei; Sil. -și-e] /devălmaș + suf. ~ie