dezlipiri, s.f. Acțiunea de a (se) dezlipi. – V. dezlipi.
s. 1. desfacere, desprindere, detașare, (~ a ceva din locul unde era lipit, prins.) 2. de-părtare, îndepărtare. (~ lui de casă.)
≠ încleiere, lipire
s. f., g.-d. art. dezlipírii; pl. dezlipíri