dezolez, vb. I. Tranz. (Livr.) A întrista, a mâhni profund; a deprima. – Din fr. désoler.
vb., ind. prez. 1 sg. dezoléz, 3 sg. și pl. dezoleáză
tranz. 1) A mâhni profund. 2) A aduce în stare de dezolare; a deprima. /<fr. désoler
vb. I. tr. A mâhni, a îndurera, a întrista mult. [< fr. désoler, it., lat. desolare].
vb. tr. a mâhni adânc, a îndurera, a întrista, a deprima. (< fr. désoler, lat. desolare)