dezvălui, vb. IV. 1. Tranz. A da la iveală, a face cunoscut (prin vorbe, scris, imagini etc.); a arăta. ♦ A destăinui, a divulga. 2. Refl. A ieși în evidență, a se arăta; a se desfășura. [Prez. ind. și: dezvăluiesc] – Dez- + [în]vălui (după fr. dévoiler).
dezvălui, vb. IV. 1. Tranz. A da la iveală, a face cunoscut (prin vorbe, scris, imagini etc.); a arăta. ♦ A destăinui, a divulga. 2. Refl. A ieși în evidență, a se arăta; a se desfășura. [Prez. ind. și: dezvăluiesc] – Dez- + [în]vălui (după fr. dévoiler).
vb. 1. v. sesiza. 2. v. destăinui. 3. a deconspira, a destăinui, a divulga. (A ~ numele vinovaților.) 4. v. descoperi.
vb. 1. v. sesiza. 2. v. destăinui. 3. a deconspira, a destăinui, a divulga. (A ~ numele vinovaților.) 4. v. descoperi.
vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. dezvălui, 3 sg. și pl. dezvăluie, imperf. 3 sg. dezvăluiá
vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. dezvălui, 3 sg. și pl. dezvăluie, imperf. 3 sg. dezvăluiá
tranz. 1) (gânduri intime, frământări sufletești) A comunica în mod confidențial; a încredința; a destăinui; a confia. 2) (secrete de stat) A aduce la cunoștința generală; a da în vileag; a divulga; a destăinui. [Sil. -lu-i] /dez- + a [în]vălui
pers. 3 se dezvăluie intranz. A ieși în evidență; a se face vizibil; a apărea; a se arăta. [Sil. -lu-i] /dez- + a [în]vălui
tranz. 1) (gânduri intime, frământări sufletești) A comunica în mod confidențial; a încredința; a destăinui; a confia. 2) (secrete de stat) A aduce la cunoștința generală; a da în vileag; a divulga; a destăinui. [Sil. -lu-i] /dez- + a [în]vălui