dictafoane, s.n. Magnetofon utilizat la definitie/inregistra">înregistrarea automată a comunicărilor vorbite, de obicei în scopul dactilografierii lor ulterioare. – Din fr. dictaphone.
s. n., pl. dictafoáne
n. Aparat pentru înregistrarea și reproducerea automată a vorbirii. /<fr. dictaphone
s.n. (Tehn.) Aparat care înregistrează vorbirea pentru a se putea dactilografia ulterior textul. [Pl. -oane. / < fr. dictaphone].
s. n. aparat de înregistrat vorbirea spre a fi transcrisă ulterior (pentru dactilografiere). (< fr. dictaphone)