s. f. (sil. di-op-), g.-d. art. dióptricíi
f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor de refracție a luminii. /<fr. dioptrique
s.f. Parte a opticii care studiază refracția luminii. [Gen. -cii. / < fr. dioptrique, cf. gr. dioptrikos < dia – prin, ops – ochi].
dioptrici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care este în legătură cu refracția luminii, care aparține acestei refracții. 2. S.f. Parte a opticii care studiază fenomenele de refracție a luminii. [Pr.: di-op-] – Din fr. dioptrique.
dioptrici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care este în legătură cu refracția luminii, care aparține acestei refracții. 2. S.f. Parte a opticii care studiază fenomenele de refracție a luminii. [Pr.: di-op-] – Din fr. dioptrique.
Care ține de dioptrică; propriu dioptricii. [Sil. di-op-] /<fr. dioptrique
Care ține de dioptrică; propriu dioptricii. [Sil. di-op-] /<fr. dioptrique