f. med. Stare patologică con-stând în slăbirea simțului olfactiv. [Art. disosmia; G.-D. disosmiei; Sil. -mi-e] /<fr. dysosmie
s.f. (Med.) Pierdere sau slăbire a simțului olfactiv. [Gen. -iei. / < fr. dysosmie, cf. gr. dys – dificil, osme – miros].
s. f. perturbare a simțului olfactiv. (< fr. dysosmie)